 Click pentru a mări
|
Romanian inventor of engines and airplanes
„Un cap admirabil de expresie. Scrijelat, brăzdat, tăiat cu cuţitul şi cu dalta, capul lui Al. Ciurcu pare un bronz de Rodin, scăpat dintr-o sală de expoziţie, cu barba în vînt şi părul vîlvoi. ... Ziarist, agronom, inventator de motoare şi aeroplane, orator, om politic, martir, expulzat, profet în ţara lui şi iarăşi ziarist, Ciurcu n-a rămas nepăsător în faţa nici uneia din manifestările infinite ale geniului omenesc" scria despre el publicistul N. D. Cocea în 1913. S-a născut la Şercaia, în ţinutul Făgăraşului, într-o familie de vechi cărturari ardeleni. Tatăl său, Neculai Ciurcu, luase parte la Revoluţia de la 1848. A urmat studii secundare la Braşov (bacalaureat în 1872), apoi studii superioare de drept (1873—1876). în 1876, se află la Bucureşti, unde se consacră trup şi suflet activităţii ziaristice, îndrumat de C. A. Rosetti. După ce iniţial lucrează la diferite jurnale, cunoscîndu-i pe I. L. Caragiale şi Minai Eminescu, întemeiază cîteva ziare româneşti de limbă franceză, de circulaţie europeană, printre care „L'Orient", devenit ulterior „L'Independance Roumaine", importante prin propaganda ce o făceau cauzei româneşti peste hotare. Pe cîmpurile de luptă ale Războiului Independenţei, uncie este, în 1877-1878, corespondent de război, se împrieteneşte cu pictorul Nicolae Grigorescu. In 1882, împreună cu ziaristul francez Just Buisson, reprezentantul agenţiei de presă „Havas" în Capitala României, concepe, într-o primă variantă, proiectul unui original motor cu reacţie, dar în 1885 este expulzat din România de guvernul condus de Ion C. Brătianu, datorită criticilor sistematice la care ziaristul supunea guvernul liberal.
Stabilit, împotriva voinţei sale, la Paris, Ciurcu, împreună cu Buisson — doi ziarişti îndrăgostiţi de tehnică — îşi desăvîrşesc invenţia. „Propulsorul cu reacţie Ciurcu-Buisson" devine cel dintîi brevet de invenţie românesc de notorietate mondială, înregistrat succesiv în Franţa, Anglia, Germania, Italia, Belgia, Austro-Ungaria şi S.U.A., între anii 1886-1889. Cu ajutorul propulsorului, construit în diferite variante, mereu perfecţionate, a fost realizată prima ambarcaţiune reactivă din lume, care a urcat întîia dată cursul Senei la 3 august 1886, apoi, după rrioartea lui Buisson (decembrie 1886), cel dintîi vagonet reactiv pe şine, „drezina cu jet", experimentată cu succes în anul 1887, tot o „premieră" mondială.
In 1836, inventatorii au proiectat şi construit de asemenea cel dintîi motor reactiv cu combustibil lichid destinat aeronauticii, prevăzut şi cu un sistem de dirijare, dar nu au dispus de fondurile necesare pentru a realiza aparatul de zbor pe care să-1 monteze. Oricum, este vorba de o triplă prioritate mondială, privind transportul pe apă, pe pămînt şi în aer.
Chiar exilat fiind, Ciurcu a organizat la Paris pavilionul românesc al Expoziţiei Universale din 1889 (cînd se aniversa centenarul Revoluţiei Franceze), iar după întoarcerea în ţară a condus, timp de zece ani, ziarul „Timpul" (1890-1900), a întemeiat Sindicatul Ziariştilor şi Asociaţia Generală a Presei Române. în ultimele decenii ale vieţii, s-a mai consacrat, cu deosebită competenţă, agriculturii (viticultură, pomicultură, zootehnie etc), organizînd o fermă model la Copăceni, pe Argeş. A rămas pînă la adînci bătrîneţi un spirit viu, veşnic frămîntat, luptător pentru propăşirea ţării şi duşman neîmpăcat al abuzurilor şi ilegalităţilor. Sărbătorit la împlinirea a şaizeci de ani, şi-a enunţat astfel principiile călăuzitoare în viaţă: „Sobrietate, o conştiinţă împăcată şi muncă". Sufletul unui visător şi om de bine se îmbina în el cu o inteligenţă practică.
|
| |
|
|
ortografie alternativă:
Ciurcu, Alexandru
|
| |
|
|
|
Curriculum vitae
|
|
|
* 1854
|
Sercaia, Romania
|
nǎscut
|
|
† 1922
|
|
mort
|
|
|
Newsletter
DMG-Lib
Europeana
