|
Inginer roman
„Domeniile ştiinţei sunt aşa de vaste şi atrăgătoare -nota într-o scrisoare savantul H. Coandă în 1963 nu m-am putut abţine de a le atinge mai pe toate. Dacă în aerodinamică am un oarecare renume, aceasta nu înseamnă că nu am găsit în alte branşe cîteva lucruri interesante, atît în biologie, electronică, cristalografie, studiile spaţiale, hidrodinamică, studiul apei în general, optică, termodinamică, energie nucleară şi aşa mai departe . . . ". Iată exprimată, cum nu se poate mai bine, vastitatea orizontului ştiinţific al acestui mare savant-inventator.
Desigur, istoria ştiinţei şi tehnicii îl prezintă în primul rînd ca inventatorul şi realizatorul primului avion cu reacţie din lume, pilotul care pentru prima dată a înălţat de la pămînt un astfel de aparat şi aceasta cu mai bine de trei decenii înainte ca aviaţia cu reacţie să se impună pe plan mondial. Dar să reţinem de la bun început şi extraordinara diversitate a creaţiei sale, aşa cum o exprimă mărturia sa.
Fiu al generalului Constantin Coandă, Henri Coandă s-a născut la Bucureşti în anul 1886; urmează cursurile Liceului „Sf. Sava" din Bucureşti, pentru a trece apoi la Liceul Militar din Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul în 1903, ca şef de promoţie. Captivat de tehnică, nu se dedică carierei armelor, ci se perfecţionează în numeroase institute de învăţămînt superior din străinătate (Politehnica din Berlin -Charlottenburg, Universitatea din Liege, Institutul de Electrotehnică Montefiori, Şcoala Superioară de Aeronautică şi Construcţii Mecanice din Paris). Pe ultima o absolvă ca inginer de aviaţie în 1909, în cadrul primei promoţii. De altfel, încă de timpuriu a fost atras de aeronautică. La liceul ieşean construieşte - la 18 ani -macheta unui avion propulsat de o rachetă. In anii 1909-1910, Henri Coandă concepe şi construieşte apoi primul avion cu reacţie din lume, introducînd şi conceptul de „turbopropulsor". Avionul inventat de inginerul român este expus la cel de al II-lea Salon Internaţional de Aeronautică din Paris în anul 1910 (unde din cele 12 aparate expuse, două erau româneşti!) fiind experimentat în acelaşi an, lîngă Paris, la Yssy-les-Moulineaux. O revistă aeronautică din capitala Franţei scrie atunci că este vorba de „unul dintre rarele aparate în care totul este nou".
Coandă îşi continuă activitatea aviatică, construind în anul 1911 primul avion bimotor din lume. Pleacă apoi în Anglia, unde realizează, la uzinele Bristol, originalul avion „Bristol-Coandă". In 1916 creează un avion cu două elice propulsive, montate la extremităţile fuselajului. Geniul inventiv al lui Coandă se manifestă în domenii foarte variate. În condiţiile lipsei de metal din timpul primului război mondial, inventează rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat. Construieşte de asemenea elemente prefabricate pentru locuinţe, pe baza unui nou material inventat de el. Creează şi un nou sistem de transport tubular, de mare viteză, o instalaţie pentru desalinizarea apei de mare ş.a.m.d.
Numele lui rămîne legat şi de „efectul Coandă" brevetat de el în anul 1934. Este vorba de faptul că un jet de fluid, după ce atinge un perete, rămîne aderent la acel perete. Dar jetul poate fi comandat să se lipească de perete, de către un alt jet de fluid. Se ajunge astfel la elementele de comandă pneumatică, utilizate în automatizări. Pasiunea sa nu s-a limitat însă la ştiinţă şi tehnică. Iubea literatura, filozofia, arta (a fost şi un sculptor-amator talentat), îi plăcea să cînte la violoncel. A fost un polisportiv, practicînd mai ales atletismul. Şi-a păstrat, pînă la o vîrstă înaintată, o ţinută zveltă şi o expresie plină de încredere şi optimism.
Dar preocuparea sa principală a fost ştiinţa şi tehnica. Autor a peste 250 de invenţii, Henri Coandă a fost un geniu inventiv deosebit de fertil. Efectul Coandă, de exemplu, şi-a găsit variate aplicaţii, cum ar fi la dispozitive de reducere a zgomotelor industriale de anumite categorii, pulverizarea insectofungicidelor, reducerea reculului la armele de foc etc. Experienţe interesante au fost întreprinse de savant şi pentru utilizarea lor pentru zbor, el proiectînd aşa-numitele „aerodine lenticulare". Membru al Academiei R.S.R. (1970) şi al altor societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate, H. Coandă a fost iniţiatorul prestigiosului Institut pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST) din Bucureşti.
|
| |
|
|
ortografie alternativă:
Coanda, Henri
|
| |
|
|
|
Curriculum vitae
|
|
|
* 1886
|
Bucuresti
|
nǎscut
|
|
1909
|
Paris
|
|
|
1910
|
Paris
|
|
|
1916
|
Bristol England
|
|
|
1970
|
Bucuresti
|
|
|
† 1972
|
Bucuresti
|
mort
|
|
|
Newsletter
DMG-Lib
Europeana
