 Click pentru a mări
|
Profesor roman
„In trecut — mărturisea academicianul Ion S. Gheorghiu într-un interviu — am avut de învins obstacole mari. Şi în multe privinţe am avut satisfacţia de a învinge". În continuare, marele inginer a amintit despre lucrările importante pe care le-a realizat, despre cele 40 de generaţii de ingineri electromecanici şi electricieni pe care i-a format — fără a uita să amintească faptul că datoreşte părinţilor săi cel mai mult în dezvoltarea propriei personalităţi, în impulsul spre muncă şi creaţie.
Sunt cuvintele profesorului I. S. Gheorghiu, creatorul şcolii româneşti de maşini electrice, cel care a pus bazele şi a dezvoltat primul Laborator de maşini electrice din ţara noastră, anume la Şcoala Politehnică din Bucureşti. Tot lui îi revine meritul de a fi ţinut, la noi în ţară, începînd din 1926, primul curs ştiinţific de maşini electrice şi de a fi publicat primul tratat de maşini electrice, apărut în patru volume, operă monumentală, încoronată de Premiul de Stat. În întreaga sa viaţă, profesorul I. S. Gheorghiu a îmbinat în mod fericit activitatea de cercetare ştiinţifică cu cea industrială şi didactică.
S-a născut la Bacău. Studiile liceale le-a urmat la Bucureşti, fiind clasificat primul la bacalaureat, în anul 1903. Reuşeşte la admiterea dată la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti — unde printre maeştrii săi s-au numărat Spiru Haret şi Anghel Saligny — absolvind-o în 1909 ca inginer, şef de promoţie. În acelaşi an începe o perioadă de specializare în maşini electrice. Urmează alţi ani de studiu, unde se preocupă mai ales de electrificarea căilor ferate. Începînd din anul 1920, devine cadru universitar, mai întîi la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, iar din 1921 la Politehnică, unde rămîne pînă în anul 1968.
Activitatea sa tehnică începe de timpuriu, din 1911, prin proiectarea instalaţiilor electrice din portul Constanţa, activitate continuată la diferite unităţi din Bucureşti. A participat la modernizarea uzinelor Filaret şi Grozăveşti, la extinderea reţelei de 5 kV în afara Capitalei etc. A întocmit studiile de bază pentru proiectarea Uzinei hidroelectrice de la Dobreşti şi a pus în funcţiune şi exploatare prima linie de 110 kV din ţară, pe traseul Dobreşti-Tîrgovişte-Bucureşti. A avut un rol important în studiul şi inventarierea resurselor hidroenergetice ale ţării, ca şi în fundamentarea ştiinţifică a planului de electrificare a României şi de dezvoltare a industriei electrotehnice. De menţionat că încă din 1912 a publicat primul studiu privind electrificarea căilor ferate române, adevărat exemplu de clarviziune tehnică.
I. S. Gheorghiu a dezvoltat o teorie generală unitară a maşinilor electrice de curent alternativ, cu sau fără colector. In domeniul atît de important al funcţionării în paralel a centralelor electrice, a aplicat o metodă devenită ulterior clasică, sub numele de metoda generatorului unic.
Pentru întreaga sa activitate creatoare, I. S. Gheorghiu a fost ales membru al Academiei (1951). A fost preşedinte al secţiei de ştiinţe tehnice a acestui for şi vicepreşedinte al Academiei. Totodată, a fost, în perioada interbelică, membru în conducerea Institutului Român de Energie (I.R.E.), în Consiliul Tehnic Superior, în Consiliul Superior al Energiei, apoi preşedintele Comisiei de Automatizare a Academiei. I s-au acordat înalte distincţii, ca aceea de Om de ştiinţă emerit.
El rămîne însă pentru toţi cei care l-au cunoscut ca o figură de distins dascăl, ce uneşte o cunoaştere profundă a teoriei clasice a maşinilor electrice cu o deosebită claritate a expunerii, cu privirea mereu aţintită spre sublinierea esenţialului, spre aplicaţiile posibile ale teoriei prezentate.
|
| |
|
|
ortografie alternativă:
Gheorghiu, Ion
|
| |
|
|
|
Curriculum vitae
|
|
|
* 1885
|
Bacau
|
nǎscut
|
|
1909
|
Bucuresti
|
|
|
1920
|
Bucuresti
|
|
|
1921 - 1968
|
Bucuresti
|
|
|
1951
|
Bucuresti
|
|
|
† 1968
|
Bucuresti
|
mort
|
|
|
Newsletter
DMG-Lib
Europeana
